Cand Facebook-ul te face om

…inseamna ca esti un cacat.

Cum poate sa depinda personalitatea cuiva de o imagine proiectata intr-un mediu virtual? E ca si cum as zice eu ca mi-as dori ca silueta mea sa fie la fel de slaba ca umbra pe care o proiecteaza (umbra pare slaba pt ca e disproportionat de lunga).

De cand eram in liceu si ma intalneam cu gagici, socat fiind cat de diferite erau `in real life` fata de cum pareau pe mIRC (si nu ma refer doar ca se dadeau mai inalte si zvelte)… de atunci ma urmareste dilema asta inconstienta. Ce o fi in capul oamenilor care isi construiesc o personalitate virtuala, care n-are nicio legatura cu realitatea cotidiana. Haina il face pe om sau omul face haina? De fapt, e un caz particular de cazut in groapa propriu sapata. Omul ajunge sa se identifice cu personalitatea virtuala… si uita de ceea ce este cu adevarat.

Extraordinar de de cacat este ca proficienta la comentarii la poze si jocuri `sociale` nu sunt tocmai calitati care contribuie la ceva util… in afara sferei virtuale. Desigur, cu exceptia ca, cand prietenii de pe fb se intalnesc la un suc… incep sa vbeasca despre fb. Chiar nu simt vreo necesitate sa comentez imbecilitatea unor asemenea lucruri. Dar cu ce ma afecteaza pe mine?

Recent am realizat ca unii oameni chiar pun mai mult pret pe personalitatea virtuala decat pe cea reala. Eram pe un grup special creat pentru colegii de facultate. Si am postat ceva de Basescu, la care moderatoarea grupului mi-a sters postul, sub impetusul sa pastram grupul pentru discutii colegiale. Discutii colegiale care se rezumau la urat la multi ani de Anul-nou si Pasti. Intervine prompt un pulifrici, care are in poza de profil mai multa bere decat creier. Cu un legendar `lasa Mihaela ca stim noi`… brusc reamintindu-mi ca din anul 1 i-am retinut `vorba`, repetata mecanic la fiecare fraza. Anul 1 a fost in urma cu 10 ani…

In fine, s-a lansat un schimb de replici, soldat cu faptul ca l-am injurat pe oligofren, dupa care am dat part. Mihaela a completat cu a-mi da block s a ma raporta la Facebook, lol. Aparent nimic odios de iesit din comun… pana imi reamintesc ca eram colegi de facultate, nu colegi de Facebook. Si cu Mihaela am mai fost colegi si la un fel de job temporar din facultate. Mihaela lucra la biroul deputatei Daciana Sarbu (ea n-are nicio vina) si m-a cooptat sa cream un site cu digesturi din presa locala favorabile PSD-ului.

Evident ca in calitate de mare ofiter de presa, Mihaela habar n-avea de Internet, am suplinit eu, in calitatea mea de inginer IT. Miscarea era ca Mihaela citea ziarele si scria 2-3 randuri in Word, pe care eu le publicam zilnic pe pagina. Desigur, eu am cumparat domeniul infopitesti.ro din banii mei, eu am construit websitul, eu administrare etc… timp de cateva luni… in care am vazut ciuciu bani, desi mi se promisesera venituri importante pt un student din vremea respectiva. Am facut voluntariat pt un parlamentar! Chiar ca mai mare ironie a sortii nu imi puteam imagina…

Alta ironie a sortii e ca sefa de promotie Mihaela a picat la examenul de licenta! Nu stiu cu interventiile cui a promovat in cele din urma la contestatie… spre deosebire de ceilalti vreo 50 de colegi ghinionisti, care nu au promovat nici macar cu contestatie!

Lasand trecutul ingropat… ce realizare este ca Mihaela i-a luat apararea oligofrenului, care era fervent sustinator al lui Basescu si ridiculiza cu sarcasmul sau de cacat pe toata lumea (in special pe ea). In dauna mea… Lumea se schimba?!