Adi's Blog

Cel mai genial blog

Separatia dintre Biserica si Stat

Posted by Adi pe Decembrie 27, 2009

O prostie…
Lasati-o mai moale, astia gen Remus Cernea si alti cacati, gen ala cu icoanele-CNCD… ca habar n-aveti de filosofia asta. Dar, daca educatia voastra in acest subiect provine doar din cacaturi de filme americane, d-aia sunteti asa prosti.
Fiosoful politic britanic John Locke a fost cu ideea. Acesta a trait in secolul 17 (adica inainte de Revolutia Franceza si chiar si de Reforma Anglicana, de fapt putin dupa Mihai Viteazu – pentru a crea imaginea istorica a relevantei teoriei sale fata de prezent), iar contributia sa majora a fost in sfera teoriei contractului social si a liberalismului modern in Anglia (whig). In prezent, ideile sale au relevanta mai mult pentru libertarieni, o forma de liberalism extremist. Analizand contextul istoric, nu poate sa ne scape ca teoria sa privind separarea bisericii de stat vine ca urmare a razboaielor religioase din secolele 16 si 17, in special razboiul de 30 de ani, care au cuprins toate tarile din centrul si nord-vestul Europei. Si pe buna dreptate! Nimeni nu poate nega ca multe prostii s-au facut in numele bisericii. Totusi, prostiile din cursul istoriei nu se pot sterge cu prostii mai mari in prezent.

Thomas Jefferson a preluat in mod aberant ideile lui Locke, aplicandu-le in Constitutia Statelor Unite. Aceasta manevra ireponsabila (netinand cont de particularitatile istorice si culturale) a dus la acordarea unei atentii nejustificate acesti doctrine, care altfel ar fi ramas in analele istoriei.

Oricum, nici macar Anglia insasi nu a preluat ideile sale. In Marea Britanie si tarile scandinave, care sunt monarhii, nu exista nicio separatie. Sistemul functioneaza de secole bune si nu e loc de liberschimbisti care sa protesteze la orice. Regii si guvernantii trebuie sa apartina religiei de stat (si nu au dreptul sa se casatoreasca cu membri ai altor religii). Camera superioara a Parlamentului Englez include 26 de episcopi ai Bisericii Anglicane. Mai mult, de exemplu, constitutia Norvegiei impune majoritatii parlamentarilor sa apartina religiei de stat. Atentie: termenul este RELIGIE DE STAT. Adica statul este „de religie crestina”. Celelalte religii sunt tolerate. Romania este un stat mult mai putin religios, din acest punct de vedere: religiile sunt recunoscute, fara ca vreuna dintre ele sa fie religie de stat.

Exemplul laicitatii din Franta este in mod frecvent prost inteles: institutiile religioase sunt protejate de interferenta din partea statului. Presedintele Sarkozy planifica oricum reformarea sistemului laicitatii, permitand discursul de credinta in sfera guvernamentala si finantarea de catre stat a institutiilor religioase.

In Turcia, alta tara reprezentanta a laicitatii clasice, statul finanteaza moscheile si asigura invatamant religios in scoli.
Insusi preambulul Tratatului Constitutiei Europene (care este un text eminamente laic) stipuleaza, in deschidere, recunoasterea mostenirii religioase ca baza a drepturilor omului, libertatii, democratiei, egalitatii si dreptatii.

Ardentii fani ai „separatiei” manifesta subversiv ura fata de religie. Inteleg sa nu te intereseze religia (desi o consider capitala prostie), dar sa te manifesti impotriva religiei este un lucru inegalabil de idiot. Luati-l ca exemplu pe cacatul de Richard Dawkins, cetatean englez, scrie carti, prezinta conferinte pentru a-si exprima convingerile anti-religioase. Dar nu cred ca i-a trecut prin cap sa critice establishmentul britanic.

Handicapatii care sustin ca religia trebuie restransa la sfera privata se fac ca nu inteleg ca si respingerea lor asupra religiei trebuie manifestata tot exclusiv in sfera privata. Ce s-ar intampla in caz contrar? Ar aparea acei idioti in sfera publica criticand religia, fara ca institutiile religioase sa se poata apara, deoarece astfel ar intra in sfera publica… unde le este interzis. Aceasta ar fi profund antidemocratic.

Trebuie, totusi, in mod obiectiv, sa analizam conceptul separatiei statului si a religiei. Doar pentru ca ideea este proeminenta in America, nu inseamna ca este prevalenta la nivelul celorlalte tari. Astfel, covarsitoarea majoritate a statelor democratice acorda un loc privilegiat Bisericilor in relatie cu statul. In Germania, organizatiile religioase constituie parteneri ai statului in domeniul social. Statul asigura invatamantul religios obligatoriu pana in liceu si chiar finanteaza institutii de invatamant cu specific religios.

De asemenea, Biserica colecteaza taxe de la cetateni, fara a plati impozit pentru sumele acumulate. In Bavaria este obligatorie prezenta crucilor in salile de clasa! In Berlin chiar s-a decis introducerea invatamantului religios specific pentru comunitatile musulmane!

Olandaaaaa!!!!! „Tara sexului si a marijuanei” finanteaza scolile constituite de organizatiile protestante, catolice, musulmane sau evreiesti. Olanda nu considera o separatie a bisericii de stat, ci filosofia statului este ca sustine o societate pluralista, care, dpdv istoric, consta in mai multe grupuri religioase. Regina Olandei este insa obligatoriu membra a Bisericii Protestante a Olandei.

In Canada, organizatiile religioase sunt scutite de la plata taxelor catre stat. In multe provincii, scolile catolice primesc finantare echivalenta cu scolile generale. In Canada nu exista separatia specifica Statelor Unite. In unele scoli publice, studentii recita zilnic Tatal nostru, in cadrul orelor de curs. Chiar constitutia Canadei afirma ca statul este constituit sub suprematia lui Dumnezeu.

In Andora, Episcopul este co-print, deci imparte cea mai inalta functie in stat.

Austria are, de asemenea, o constitutie foarte permisiva: grupurile religioase au privilegiul de a exercita manifestari publice de venerare, prozelitism si lupta impotriva discriminarilor pe motive de religie. Austria acorda recunoastere si finantare celor mai multe grupuri religioase ca numar (12).

Finlanda este una dintre cele mai ireligioase tari din lume. Totusi, ea acorda dreptul de studiere a religiei chiar si studentilor care se declara de nicio religie: astfel, acestia studiaza ceva de genul „perspective seculare asupra lumii”.

Suedia este cea mai areligioasa tara din lume. In Suedia, numai Biserica Luterana Suedeza are dreptul de a oficia cununii, inmormantari, botezuri si alte ceremonii oficiale. Guvernul suedez vegheaza impotriva abuzurilor contra libertatii de religie si apara organizatiile religioase impotriva discriminarii si persecutiei de catre alte entitati private. Statul suedez recunoaste 8 culte, alaturi de Biserica Suediei, care colecteaza contributii din partea cetatenilor prin intermediul sistemului national de taxare. In plus, toate aceste grupuri religioase primesc sprijin financiar de la stat. Sunt recunoscute ca sarbatori nationale toate sarbatorile importante ale grupurilor religioase, iar in invatamant, studentii apartinand grupurilor religioase minoritare, pot primi liber cu ocazia acestor sarbatori.

Chiar si in Danemarca, tara unde a originat conflictul cu caricaturile profetului Mahomed, legea interzice actele sau expresiile blasfemiatoare, primul ministru danez de atunci Anders Fogh Rasmussen recomandand ambasadorilor sa actioneze publicatia Jyllands-Posten in instanta.

Alte tari europene care au legi impotriva blasfemiei: Australia, Austria, Andorra, Canada, Cipru, Croatia, Cehia, Danemarca, Spania, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Lituania, Liechtenstein, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, San Marino, Elvetia, Turcia si Ucraina. Multe dintre aceste tari au condamnat la ani buni de inchisoare pentru ofense aduse religiilor, pedepse comparabile cu cele aplicate in statele islamice sub legea Shariei!

In Grecia, ortodoxia este inscrisa in constitutie ca religie de stat. Cu toate acestea, in anumite regiuni, statul plateste salariile liderilor religiosi musulmani (fara ca acestia sa fie necesar implicati in invatamant)!

Un exemplu interesant: in Israel, evreii care se declara religiosi nu sunt obligati sa presteze serviciul militar. Transportul public si administratia sunt inchise sambata! In Israel este interzis importul de carne de porc.

Pana si China acorda libertate de expresie a religiei, insa in limita anumitor organizatii strict controlate de stat.

Rusia are, de trei secole, biserica de stat in Biserica Ortodoxa Rusa. Chiar si bolsevicii si comunistii au recunoscut acest statut, este drept, prin incorporarea institutiei ca departament guvernamental. In armata rusa sunt permisi doar credinciosii Bisericii Ortodoxe.

Nu mai mentionez teocratiile islamice sau budiste sau republicile islamice!

Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor nu difera cu aproape nimic de legea comunista a cultelor din Romania: statul este neutru si trateaza in mod nediscriminatoriu cultele religioase recunoscute. Statul asigura, in parteneriat cu cultele, invatamantul religios in scolile de stat. Statul asigura finantare proportionala cu aderenta cultelor, stabilita prin recensamant si cu nevoile reale (functionarea unitatilor de cult, reparatii si constructii noi). Statul protejeaza simbolurile si institutiile religioase (de defaimare, invrajbire si ofensa publica), libertatea de exprimare, constiinta si religie. Legea este perfect rezonabila si chiar mai liberala decat a multor state europene, dupa cum am aratat mai sus.

Ii provoc pe sustinatorii separatiei statului si a bisericii in Romania sa prezinte un singur stat dupa al carui model si-au inspirat convingerile!

Minoritarii la minte si la numar, care se autointituleaza atei si liber-cugetatori (adica lipsiti de cuget), care se simt ofensati de aceasta realitate istorica a relatiei statului roman cu Biserica Ortodoxa Romana, sa isi aminteasca ca Romania este unul dintre statele cele mai laudate din perspectiva democratica a tratamentului minoritatilor sale.

5 Răspunsuri to “Separatia dintre Biserica si Stat”

  1. john said

    Corect o analiza superba intr-un limbaj adecvat. Asa trebuie sa vorbesti cu necunoscatorii dar mult vorbitorii de pe bloguri!

  2. Ma…inseamna ca io’s si mai idiot decat idiotii tai din articol. Io as separa si statul si biserica de individul care gandeste.🙂

  3. Horatiu said

    „Liberalism extremist”??? Nu vi se pare ca exagerați? si ca perpetuați aceleași etichetări ‘in extremis’ de care uzează in mod tradițional toată stângă cea vestita a întregului Apus (si Răsărit), atunci când vrea sa-si încondeieze adversarii politici? Si prin ce „extremism”, ma rog, s-a remarcat liberalismul in ultimii 300-400 de ani? prin separația puterilor in stat, regimurile parlamentare, presa libera, libertatea economica a pieței concurențiale, libertatea de gândire si de conștiință sau, din contra, prin cenzura, teroarea, polițiile politice, lagărele de exterminare ale stângii etatiste (unde includ, contrar locurilor comune, si nazismul), confiscarea proprietăților cumva? Astea-s consecințele adevăratului extremism, si aparțin fără excepție stângii (atât in varianta sa bolșevică, cât si in varianta sa național-bolșevică, nazista). Pe scurt, noțiunea de „liberalism extremist” e o contradicție in termeni.
    Nu dau doi bani pe Remus Cernea, cu atât mai mult cu cât separația puterilor in stat nu poate fi sustinuta temeinic tocmai dinspre Noua Stanga politic-corecta, dinspre noul totalitarism-la orizont, ci numai dinspre valorile consacrate de practica liberalismlui clasic, de ti conservator. Acele care a „clocit” treptat lumea moderna in ceea ce are ea mai bun..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: