Adi's Blog

Cel mai genial blog

Argumentul cosmologic

Posted by Adi pe Mai 14, 2011

Este si bun si rau… In esenta, este formulat de genul: tot ce exista are o cauza care i-a produs existenta, Universul exista, deci Universul trebuie sa aiba o cauza, prin urmare Dumnezeu a creat Universul. In prima parte ma voi ocupa de demontarea acestui argument, iar in a doua de reconstructia lui.

In primul rand, termenul cauzalitate folosit in argument se refera la `cauza materiala`. O entitate materiala este cauzata de alta entitate materiala. Daca Universul este suma tuturor entitatilor materiale, iar Universul per ansamblu trebuie sa aiba o cauza, aceasta cauza nu poate fi materiala, deci este nonmateriala. As vrea sa spun toate bune si frumoase, dar nu e chiar asa. Daca Universul nu poate avea o cauza materiala, atunci prima inferenta valida e sa reanalizam structura argumentului, nu sa invocam cauze `nonmateriale`!

A inceput sa ploua, dar eu nu vad nori. Prin urmare este un miracol! Argumentul prin cauzalitate are, prin definitie, sens doar sub aspectul ca o entitate materiala trebuie sa aiba o cauza materiala. O entitate materiala a avea o cauza nonmateriala pur si simplu nu face obiectul cauzalitatii!!

Daca ne asarnam sa consideram ca Universul trebuie sa aiba o cauza, pur si simplu nu avem dreptul, in virtutea cauzalitatii, sa inferam o cauza de alta natura decat Universul, nonmateriala. Cauzalitatea inseamna materie determina materie. Non-materie nu determina, conform definitiei cauzalitatii, materie. A infera o cauza nonmateriala pentru o entitate materiala pur si simplu nu are sens, asa cum nu are sens nici un triunghi patrat!

Totusi, apologistul va afirma ca Universul pare sa aiba un inceput, pe baza cosmologiei moderne, un eveniment singular, Big Bang, pe care acesta il va asocia cu conceptul teologic de creatie ex-nihilo. Aceasta gandire este panarama de stiinta si teologie in egala masura. Este un vestigiu tipic al mitului crestin al progresului, si anume ca realismul poate fi reconciliat cu religia, evolutionismul cu crestinismul si stiinta materialista cu creationismul!

Crestinismul in mod tipic comite aceasta aberatie, deoarece este construit pe o filosofie dualista: Dumnezeu vs. lumea, trup vs. suflet, uman vs. divin, bine vs. rau, viata vs. moarte, rai vs. iad etc. Este cel mai simplu tip de filosofie, o esenta este derivata din alta, spiritualul creaza materialul, insa, o data creat, acestea detin existente independente (aceasta independenta, conflatata cu free will, este necesara pentru reconcilierea problemei raului: daca Universul si oamenii ar depinde direct de Dumnezeu, atunci cum ne-am explica prezenta raului, de vreme ce Dumnezeu este atotbun?). Subliniind existenta independenta a materialului si nonmaterialului este lichidator pentru conceptia ca putem cunoaste nonmaterialul prin studiul materialului. Studiul naturii nu are cum sa il revele pe Dumnezeu asa cum nici studiul teologiei nu va evidentia legile naturii!

Daca Romania este o tara independenta, iar Bulgaria alta tara independenta, studiul Romaniei nu va spune aproape nimic despre Bulgaria, iar o vizita in Bulgaria nu va dezvalui prea mare lucru despre Romania! Cunoasterea unei persoane spune foarte putin despre alta persoana. Entitatile independente pot fi cunoscute prin studiu independent, nu prin asociere! Daca studiezi un om in cadrul societatii, atunci automat desfiintezi ipoteza ca omul respectiv este o entitate independenta, ci apartine societatii.

Argumentul cosmologic standard mai contine presupozitia ca nu poate exista un lant cauzal infinit. Acesta ar fi alternativa mai simpla la nonmaterial (Universul nu ar avea o cauza nonmateriala, ci un lant infinit de cauze materiale, asadar Universul ar fi etern). Dar conceptul regresiei infinite este doar partial repulsiv filosofic (cel mai penibil este ca impotriva-i se folosesc `argumente` de genul: daca Universul ar fi infinit, atunci ar fi imposibil sa ajungem in momentul in care suntem sau daca Universul ar fi inifinit, atunci toate stelele trebuie ca s-au stins). In general, evitam sa folosim aceasta structura, deoarece nu ajuta cu nimic: De ce ai facut cutare? Pt ca asa am vrut. De ce ai vrut? pentru ca asa am poftit. De ce ai poftit? Pt ca asa am avut chef s.a.m.d.

Regresia infinita pur si simplu nu este utila practic, nu aflam ceea ce ne intereseaza, nu ca nu ar fi posibila teoretic. Un foton calatorind nestingherit prin spatiu, pe o traiectorie infinit de lunga in timp si spatiu (sau, pt simplitate, intr-un cerc, considerand spatiul curbat), nu ne-ar incomoda cu nimic, daca nu ne-am intreba de unde a plecat fotonul respectiv. Daca am renunta la obsesia ca totul trebuie sa aiba o cauza, sa fie creat, sa provina din altceva, atunci am putea darama barierele artificiale, de genul imposibilitatii unei regresii infinite. Ca thought experiment, multi oameni se gandesc la calatoria in timp (este hiperaberant ca, avand in vedere problemele tragice ale umanitatii, saracie, poluare, incalzire globala, boli, razboaie, ignoranta, violenta etc., `cei mai de seama` se preocupa de subiecte inspirate din desene animate). Daca aceasta ar fi posibila, o intrebare legitima ar fi daca poti sa te intorci oricat de mult in timp? Si, daca nu, ce anume limitare ar interveni care ar face acest lucru imposibil?

Toata gogomania asta se datoreste faptului ca suntem tributari unei gandiri antice: mecanicismul. Inainte de toate, ar trebui sa ne intrebam `ce este Universul?` … si cine a inventat acest concept! De ce credem noi intr-un Univers? Pt ca il vedem? Asta este o gogomanie foarte mare: chiar si cei mai avangardisti `savanti` vorbesc de limitele Universului observabil. Ceea ce este foarte interesant este ca Pamantul se afla chiar in centrul acestui Univers observabil (un fel de orizont)! Universul observabil este o sfera cu raza de zeci de miliarde de ani lumina… cu centrul in locul de unde se fac observatiile, adica pe Pamant!

Tot ceea ce se presupune ca ar exista in afara Universului observabil este pura speculatie! Mai mult, este admis, in mod teoretic si practic, ca imposibil sa cunoastem ce se afla in afara Universului observabil. Abia in ultimul secol am inceput sa intelegem chestia asta. In Antichitate, aia care au inventat termenul de Univers habar n-aveau de viteza luminii, topologia spatiului. De fapt, nici nu stiau daca Universul este finit sau infinit… si nici macar ce ar insemna sa fie finit sau infinit. Si nici macar astazi nu stim, dar azi stim ca nu putem sti! (Cat de penibili sunt cei care tot inventeaza universuri paralele, extradimensiuni, multivers, ca sa amane confruntarea dilemei epistemologice!)

Daca stim ca nu o vom putea vreodata verifica, atunci de ce ne bazam toata cunoasterea pe ipoteza antica a Universului?? Ce-ar fi sa renuntam la ideea imbecila a existentei obiective a Universului, eliminand astfel dilemele cosmogonice, de cauzalitate, precum si handicapati de genul Hawking sau Sagan. De vreme ce stim ca stelele nu ne vor spune niciodata nimic, atunci de ce continuam sa le adresam intrebari, in loc sa le contemplam pur si simplu?

Daca admitem ca exista un Univers material (chit ca ne consideram credinciosi si afirmam ca acesta a fost creat), nu vom scapa niciodata de dileme: dar cum a aparut Universul? este finit, infinit? de ce e asa si nu e altfel? ce este materia si ce este energia? ce este cauzalitatea? Ideea de `tot`, ca superstructura, este folositoare in intelegerea realitatii… pana la un anumit punct. Intelegem cum functioneaza un organ intr-un corp, un om intr-o societate, un oras intr-o tara si 0 planeta intr-o galaxie. Am remarcat ca nu putem intelege o entitate izoland-o de toate celelalte entitatile… de fapt ar fi chiar imposibil (analog, ca sa intelegem Universul ca `intreg`, ar trebui sa ne aflam in afara lui)!

Universul nu este nici finit, nici infinit, nici material, nici nonmaterial, nici creat, nici etern, ci nu exista!

Si acum sa reformulam argumentul cosmologic: excluzand cauza materiala, orice entitate trebuie sa aiba 3 cauze: formala, eficienta si finala. Formala: De exemplu, o particula, desi nondimensionala, o putem considera sferica ca urmare a spinului sau putem considera spinul ca urmare a presupozitiei ca este sferica. Pamantul ori se roteste pt ca este rotund ori este rotund pt ca se roteste? Observam ca forma nu poate fi determinata cauzal decat in cadrul procesului existential al entitatii. Ce forma are Universul?

Cauza eficienta a materiei este energia. Ce este energia?

Fiecare entitate trebuie sa aiba o cauza finala. In mod obisnuit, intelegem prin finalitate `scop`. Dar termenul `final` este emblematic: ceva este scopul altcuiva daca acel ceva incheie lantul cauzal ce determina existenta acelui scop! Uitandu-ne la o singura etapa, nu putem banui ca procesul cauzal ar avea vreo intentionalitate sau vreun scop. Insa a afirma ca un proces este cauzat de alt proces este echivalent cu a spune ca al doilea proces este scopul primului! O samanta cade in pamant, din care creste un copac, care produce un fruct. Este fructul cauza finala a semintei? Evident! Dar nu putem banui samanta de intentia de a produce fructul… sau putem?!

Raul se varsa in mare pentru ca apa are un potential gravitational si cauta starea de echilibru. Lumina circula prin spatiu pentru ca are un momentum energetic pe care cauta sa il epuizeze (cum ar fi sa fie absorbita de ochi). Toate galaxiile, stelele, planetele exista cu scopul vietii, iar viata exista cu scopul mortii!

211 Răspunsuri to “Argumentul cosmologic”

  1. Adi said

    Adrian!

  2. Adi said

    Apoi ai zis: Pai tocmai asta e si scopul fazei cu judecata personala, prin ea iti alegi ce crezi ca e bun din alta parte sau ti-o faci una cu adevarul, cel putin deasupra intregilor probleme din dimensiunea curenta.
    Ce conteaza daca gresesti, fireste conteaza oarecum la nivel personal dar la nivel cosmic pentru intreaga fiinta umana acest caracter ii ofera un statut aparte de superioritate,noi suntem efect al proprii cauze, insasi iadul sau raiul sunt tot stariile noastre (in mare parte), practic noi suntem tot la un anumit nivel si e mai superior decat sa fim ceva dar nimic noi.

    • Adi said

      La care iti raspund ca eu sunt `irationalist` convins.
      Daca o sa mergi si tu la facultatea de stiinte socio-umaniste, studii politice etc., o sa inveti ca nu exista `ratiune`. Este vorba de dilemele clasice: incompletitudinea cunoasterii, imposibilitatea computarii rezultatelor etc.
      Ratiunea e un termen mai mult nostalgic… din Grecia Antica, virtute si ratiune… cand viata oamenilor era foarte simpla si prin urmare predictibila.
      Societatea contemporana este pur si simplu prea complexa pt a face ratiunea practicabila.
      Cine incearca sa fie rational, devine irational, absurd. Vezi ateistii.
      Deci pur si simplu nu te poti baza in mod absolut pe ratiune. Similar, nici episcopul nu trebuia sa faca asta, cand l-a asasinat pe Arie!

      • Adrian.I said

        Nu exista ratiune in sensul ca nu exista irationalitate si e doar o impresie falsa a prezentei rationale absolute in unele lucruri.
        Exista insa ratiune ca si componenta a mintii umane.
        Episcopul nu l-a asasinat pe Arie.

    • Adi said

      Se impune sa lasam laolalta teologia pozitiva… nu exista rau, ci doar absenta binelui, nu exista iratiionalitate, ci doar deficienta ratiunii.
      Nu pt ca nu ar fi adevarat… dar nu ajuta cu nimic. Nu produci nicio cunoastere noua pur si simplu enuntand niste maxime!

      • Adrian.I said

        Pai asta e apofatism, e teologie negativa. daca contrangi in forma reala ajungi la har, nu exista nimic doar har si harul este din Dumnezeu.

    • Adi said

      Pai, bine, dar asta faci in meditatie, in contemplatie. Nu in argumentare!

      • Adrian.I said

        Pai totul, starile, formele, fiintele, au o singura sursa, care este ceva dar in alta stare si tu cand urci transformi sursa intr-o stare mai aproape de realitatea ei, forma ei initiala.

    • Adi said

      Filosofie vedica🙂

    • Adi said

      O good looking one, as by knowing a lump of clay, all things made of clay become known: All transformation has speech as its basis, and it is name only. Clay as such is the reality. (Here it is to be noted that Shankara has commented…
      http://adbhutam.wordpress.com/2010/03/24/shankara-and-jayatirtha/
      Uite-te, ce interesant: m-am speriat ce seamana cu blogul meu :))

  3. Adi said

    The first formal or official monastic order in the Christian West was that of Saint Benedict. Although the order had monasteries everywhere in and all kinds of places, if possible they built them on the tops of mountains. This was because it expands the mind to look out into boundless space, and attunes the spiritual mind to the Boundless Infinite. Also, this reflected the spiritual psychology of the Benedictine monks, the keynote of which was expansiveness. All the Christians arts were fostered in their monasteries, which were places of beauty and liturgical splendor, both in the externals of worship and in the development of the chant and ritual. All that is splendid and glorious in Western Christendom had its origin in the Benedictine order. The great liturgiologists were Benedictines, the greatest being Saint Gregory the Great who wrote the life of Saint Benedict and was an archetype of Benedictine Christian mysticism.

    Adrian, comenteaza!

  4. Adrian.I said

    Ce sa comentez, ordinul benedictin din catolicism?
    Pe langa isihasmul ortodox e o frectie la picior de lemn.

    • Adi said

      Bine.
      Dar, de fapt, care este explicatia?
      Sa nu incepi cu a plecat harul de la catolici cu ocazia schismei…
      Sunt mai iscusiti grecii decat italienii in materie de spiritualitate?🙂
      In alta ordine de idei, iti propun sa emiti si consideratii, pe baza temei articolului, despre cosmogonia patristica!

  5. Adrian.I said

    Fireste ca pierderea legaturii cu harul, este principalul motiv.
    Pai teoria energiilor necreate defapt o sinteza senzationala facuta de sf Grigorie Palama la sfintii parinit in sec 13 + prin descoperire proprie (experiere)
    Au fost atat de cretini incat au refuzat-o si acum au cazut intr-un materialism complet sunt aproape ca sectantii.

  6. Adi said

    Apropos, despre episcopul Alexandru:
    In his commentary on the Yoga Sutras, Vyasa begins his exposition of ahimsa: “Ahimsa means in no way and at no time to do injury to any living being.” “In no capacity and in no fashion to give injury to any being,” says Shankara. This would include injury by word or thought as well as the obvious injury perpetrated by deed, for Shankara comments: “Ahimsa is to be practiced in every capacity–body, speech, and mind.”

  7. Adi said

    What is based on injuring others, even though free from the three defects of speech (i.e., not deceitful, nor inaccurate, nor uninformative), does not amount to truth,” according to Shankara.

    • Adrian.I said

      Pai ma, nu l-a lovit el ci Dumnezeu.
      In monism nici nu poti sa separi natura de Dumnezeu, rezulta ca si cataclismele naturale inseamna acelasi lucru.

      • Adi said

        Si aici urmeaza sa vii sa completezi ca nu exista rau🙂
        Iarasi faci imixtiunea intre niveluri… cataclismele naturale sunt karma naturala a ecosistemelor, inclusiv si in special a oamenilor. Nu are loc nicio interventie supranaturala a lui Dumnezeu!

      • Adrian.I said

        Nu poti sa raportezi raul doar la nivelul nostru concret ci actiunea respectiva trebuie sa o integrezi la scara universala.
        Pedeapsa nu inseamna neaparat karma si aceasta poate interveni si in cadrul extra spiritual.
        Sunt de acord ca nu e nevoie de interventie supranaturala, nu ai inteles, intreaga dimensiune este intr-o armonie, dereglezi ceva si se rasfrange asupra ta, ca un joc de domino, actiunea de protejare este proniatoare dar miscarea dependenta (a intregii dimensiuni) are in interiorul sau independenta.

    • Adi said

      Karma nu inseamna pedeapsa. Nu inseamna nici macar reactiune sau consecinta.
      Karma, la origine, inseamna fapta. Filosofia vedica ne spune ca nu putem separa cauza de efect. Este un continuum, nu entitati discrete care se inlantuiesc.
      E memorabila analogia: eu comit o fapta rea. Dau vina pe parintii mei, ca asa m-au invatat. Parintii dau si ei vina pe parintii lor… s.a.m.d. pana la Adam si Eva.
      Crestinismul face un blunder imens ramanand la nivelul de creatie ca origine a existentei.

      • Adrian.I said

        Pai fapta se poate resfrange in mai multe planuri sau mai putine.
        De ex caracterel parintilor sunt mostenite atat fizic cat si spiritual de copii.

    • Adi said

      Nu e adevarat ca copiii poarta vreo mostenire spirituala a parintilor!
      Asta este o greseala bazata pe pasajul ala cu pedepsit pana la a nu-stiu-cata generatie, combinat cu dogma pacatului originar…

    • Adi said

      ?

      • Adrian.I said

        Adica ascunse, inclinatii in special spirituale, astea se observa doar prin traire duhovniceasca, se descopera in mare parte pe parcurs, te trezesti brusc si-ti aduci aminte ca le-au avut si parintii nu stiu cum sa-ti explic ca sa intelegi, in fine asta tine mai mult de traditia spirituala a noastra.

    • Adi said

      Sau, mai exact, iti reamintesti ca le-ai avut intr-o viata anterioara!

    • Adi said

      E mult mai plauzibil si logic decat raiul si iadul (crestin).
      Plus ca include versiunea proprie de rai si iad, in care te reincarnezi ca urmare a karmei faptelor pioase.

  8. Adi said

    E pacat sa te uiti la fotbal.

  9. Adi said

    Even the most virulent poison is no poison when compared to lust. The former defiles one body only, whereas the latter adulterates many bodies in successive births.
    Imi pare ca nu poti gasi vreo explicatie mai buna pentru `pacatele capitale`!

  10. Adrian.I said

    De unde stii ca era vorba de ura?
    Ma indoiesc ca Iisus cand i-a lovit pe aia cu biciul a simtit vreo ura fata de ei.

  11. Adi said

    Valeu…despre asta era vb?
    Practic… ai putea spune ca a omori pe cineva nu e asa mare lucru… ca in urmatoarea viata vei muri si tu de mana altcuiva… dar a dezvolta pacate subversive, ca dorinta, e mult mai grav… caci te vor urmari ciclic – dorinta, implinirea dorintei, mai multa dorinta, mai multa implinire….

  12. Adi said

    Adrian, TLC pare ca… s-a cam ramolit :))

  13. Adi said

    the personality is withdrawn in the dreaming state. It becomes translucent. But it is totally lost in sleep. In sleep your personality goes completely, and you become impersonal. There is however a seed of personality potentially present even in sleep, on account of which you wake up the next morning. For all practical purposes your personality is wiped off, and so it is that you are very happy in sleep, indicating thereby that impersonality is the source of happiness, that personality is the source of sorrow. The more you are personal, the more you are grief-stricken. The more you become impersonal, the more you become happy.

  14. Adi said

    The TattvasankhyAna (11 granthas) enumerates the categories recognized by Madhva. Here reality is dichotomized into ‘Swatantra’ (Independent) and ‘paratantra’ (dependent). This is the highest metaphysical and ontological classification in Madhva’s system, whence his system derives its name ‘Dvaita’. God Vishnu is the One Highest Independent Real. All else is dependent on Him, including the Goddess Lakshmi, the presiding deity of a-cit prakRti.

    Cam asa ceva sustii tu, dar este dualism! Dvaita, spre deosebire de A-dvaita, care inseamna non-dualism=monism.

  15. Adi said

    The monistic and organic view of the Milesians was very
    close to that of ancient Indian and Chinese philosophy, and
    the parallels to Eastern thought are even stronger in the
    philosophy of Heraclitus of Ephesus. Heraclitus believed in a
    world of perpetual change, of eternal ‘Becoming’. For him, all
    static Being was based on deception and his universal principle
    was fire, a symbol for the continuous flow and change of all
    things. Heraclitus taught that all changes in the world arise
    from the dynamic and cyclic interplay of opposites and he
    saw any pair of opposites as a unity. This unity, which contains
    and transcends all opposing forces, he called the Logos.

  16. Adi said

    Thought is the real action. An evil desire is tantamount to adultery. The desire is more than the act. But, there is a great deal of difference between the actual shooting of a man and thinking to shoot a man, between actual copulation and thinking to have intercourse with a woman. Philosophically speaking, thinking to shoot a man or thinking to have copulation is the real act.

  17. Adi said

    Even among electrons, there are bachelor electrons and married electrons. Married electrons manifest in pairs. Bachelor electrons exist singly. It is these bachelor electrons only that create magnetic force. The power of Brahmacharya is seen in electrons also. Friend, will you learn some lessons from these electrons? Will you practice Brahmacharya and develop power and spiritual force? Nature is your best teacher and spiritual guide.

    • Adrian.I said

      Ce cretinatate, puterea si lucrarea lui Dumnezeu transcede natura/intreaga creatie.

      • Adi said

        Irelevant! Nimeni nu te contrazice.
        Dar afirmatia nu are nicio legatura… ci este pur despre natura.
        E ca si cum ai zice: imi e foame… ma intreb daca sa mananc inghetzata sau pizza.

  18. Adi said

    In Islam, strict continence is required on the pilgrimage to Mecca. In Christianity, continence was required as a preparation for both baptism and Eucharist

  19. fastleppard said

    Nu poti combina creationismul cu darwinismul , e total anapoda .
    E ca si cum ai spune ca apa se amesteca cu uleiul !
    Dinozaurii si toatespeciile dubioasa si sinistre la care s-au gsit oase fozilizate, au trait inainte de potop .
    Dinozaurii au murit in marea inundatie si cu tot cu uriasii umanoizi ce s etrageau din oameni, produsul combinatiei angelice cu cele umane .
    Dinozaurii au fost facuti tot de ingarii rebeli .
    Toate s-au intamplat intre perioada lui Jared si a lui Noe!

  20. Adi said

    Se impune o clarificare.
    Tu faci urmatorul joc: episcopul Alexandru e nevinovat pana la proba contrarie.
    Dar acest principiu este aplicabil doar in justitie. In justitie se urmareste impartirea dreptatii. Ar fi nedrept ca cineva sa fie pedepsit in absenta unor dovezi obiective.
    Dar oamenii, cand judeca lumea, nu o fac din perspectiva justitiei, nu urmaresc sa creeze dreptate in lume prin gandurile lor, ci urmaresc sa se informeze, sa cunoasca.
    Deci este clar ca nu poti aplica principiile justitiei in demersul tau epistemologic, deoarece… asta s-ar numi scepticism. Si n-ai mai ajunge sa cunosti nimic…
    De vreme ce noi nu facem o judecata obiectiva, ci una instrumentala. Vrem sa ne elaboram sisteme filosofice de viata, nu sa stabilim justitia in lume, atunci putem functiona cu premise (nedemonstrabile dpdv al justitiei).
    Uite, de exemplu atentatele de la 11 septembrie… poti adopta pozitia `legistica`: asa s-a intamplat cum zic autoritatile… sau sa adopti pozitia conspirationista, deoarece e mai precaut si mai folositor dpdv al cunoasterii tale. Daca te-ai lua numai dupa datele oficiale, nu ar reiesi nicaieri ca guvernul manipuleaza…

    • Adrian.I said

      Pai e usor de demonstartat ca turnurile respective au fost distruse de la sol sunt incalcate insasi legile fizicii, nu stiu ce argumente ai tu cu Sf Alexandru.
      As putea sa fac si eu o afirmatie din aste, ca ateistii sunt destepti sau ca Obama e chinez , ori ca basescu are plete, nu ar avea nici o valoare daca nu as putea face o argumentatie cat de cat decenta.

      • Adi said

        Eu sunt convins ca am adus argumente suficiente.
        E cam tautologie ce zic… ca evident ca sunt convins de propriile argumente🙂
        Nu vreau sa le repet. Sumarizez doar ca aceleasi argumente i-au facut si pe contemporani sa suspecteze asasinatul!

      • Adrian.I said

        Pai care sunt argumentele alea? impartaseste-le!

    • Adi said

      Ti-am zis: marturiile, coincidenta ca a fost inainte de evenimentul cu imparatul, declaratiile lui Alexandru, interesele politice, suspiciunile contemporanilor, precedentele vizavi de politica generala a Bisericii, de persecutie a `ereticilor`…

      • Adrian.I said

        Care marturii? Faza cu contemporanii este apa de ploaie, apar tot felul de maimutoi care se declara specialisti si emit toate traznaiile, vrei sa-ti enumar cateva : sfarsitul lumii pe 21 mai, crestere economica, Dumnezeu „nu exista’,particula Lui Dumnezeu, pericolul terorist s.a

    • Adi said

      Marturii inseamna ca declara ca au vazut ceva.

    • Adi said

      Au vazut un cacat!
      Ce tot intrebi de zeci de ori acelasi lucru… ti-am si oferit linkul…
      Daca nu ziceau ce vedeau, nu aveam eu astazi de unde sa ajung la concluzia asasinatului

    • Adi said

      Daca ai tu marturii mai bune, prezinta-le!

    • Adi said

      Socrates Scholasticus (a detractor of Arius) described Arius’s death as follows…
      John William Drapier, History of the Intellectual Development of Europe, Ch. IX, pp. 358-59. Quoted in The Formulation of the Trinity, Section: „The Events Following the Council of Nicea”. Retrieved on 2010-02-08.
      ^ Socratese and Sozomenus Ecclesiastical Histories, Chapter XXIX, pp,1-2. Retrieved on 2010-02-02.

  21. Adi said

    Physicists have come to see that all their theories of natural
    phenomena, including the ‘laws’ they describe, are creations
    of the human mind; properties of our conceptual map of
    reality, rather than of reality itself. This conceptual scheme is
    necessarily limited and approximate,* as are all the scientific
    theories and ‘laws of nature’ it contains. All natural phenomena
    are ultimately interconnected, and in order to explain any one
    of them we need to understand all the others, which is obviously
    impossible. What makes science so successful is the discovery
    that approximations are possible. If one is satisfied with an
    approximate ‘understanding’ of nature, one can describe
    selected groups of phenomena in this way, neglecting other
    phenomena which are less relevant. Thus one can explain
    many phenomena in terms of a few, and consequently understand
    different aspects of nature in an approximate way without
    having to understand everything at once. This is the scientific
    method; all scientific theories and models are approximations
    to the true nature of things, but the error involved in the
    approximation is often small enough to make such an approach
    meaningful. In particle physics, for example, the gravitational
    interaction forces between particles are usually ignored, as
    they are many orders of magnitude weaker than those of the
    other interactions.

  22. […] si articolul zilei: Argumentul Cosmologic […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: