Adi's Blog

Cel mai genial blog

Medicina este cel mai mare pericol pentru sanatate

Posted by Adi pe Iulie 29, 2011

Pentru o lectura ampla recomand cartea lui Ivan Illich – Medical Nemesis. Aici voi spicui cateva idei (originalul in engleza), insotite de cateva consideratiuni proprii. Totodata, reamintesc si articolul precedent.

Autorul incepe prin a radiografia progresele medicinei moderne si consecintele acestora. In urma eradicarii, in majoritatea tarilor dezvoltate, a unor boli infectioase ca polio, diphtheria si tuberculoza, pneumonia, sifilis… in prezent, peste 2 treimi din decese sunt cauzate de boli de batranete.

De vreme ce majoritatea decesurilor in tinerete survin din accidente, violenta si suicid, media duratei vietii a crescut semnificativ. Statistic, daca jumatate din populatie traiesc 80 de ani si jumate mor la nastere, media de viata ar fi de 40 de ani… desi covarsitoarea majoritate a populatiei in viata la orice moment depasesc aceasta varsta.

Astfel, statisticile ajung sa arate extrem de promitator… dar sunt ele semnificative? Prima impresie ar fi ca progresul medicinei ar fi responsabil de imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. In fond, in prezent sunt mult mai multe spitale si medici decat acum 2 secole, iar durata medie de viata este semnificativ mai mare.

Primul dubiu l-am avut cand, citind eu tot felul de biografii, ale personalitatilor din Antichitate… am remarcat ca mai toti traiau aproximativ la fel, daca nu chiar mai mult, ca astazi! Numerosii aplaudaci ai stiintei arunca cifre de genul 30-40 de ani speranta de viata. Dar stim ca Socrate a trait 71 ani… cand a fost condamnat la moarte. Platon a trait 80 ani. Buddha a trait 80 de ani. Confucius a trait 72 ani. Iulius Cezar a murit asasinat la 55 ani. Octavian Augustus a trait 75 ani. Imparatul Constantin 65 ani. Apostolul Ioan a trait aproape 100 de ani. Irod, Pillat, Caiafa, liderii religiosi ai vremii, toti la 60-70. Primii parinti ai Bisericii, Origen 70 ani, Clement Alexandrinul 67 ani, chiar si ereticul Arius a murit asasinat la 80 ani. Mergand pana la Genghis Khan 72 ani, Sfantul Augustin 75 ani, Galilei 77 ani, Newton 84 ani, Kant 79 ani, Cristofor Columb, Shakespeare, Napoleon si Giordano Bruno (ars pe rug) 52 ani, Copernic 70 ani, Rousseau 66 ani, Beethoven 57 ani, Bach 65 ani, Euler 76 ani, Voltaire 84 ani, Leonardo da Vinci 67 ani, Michelangelo 88 ani…

Se pare ca oamenilor ilustri le-a prins bine si fara medicina…

Insa realitatea, socant de bizara in simplitatea ei, este ca medicina nu a adus cu nimic prelungirea duratei maxime de viata (ar fi fost un miracol ca poluarea, incalzirea globala si accidentele rutiere sa constituie factori pozitivi in acest sens)! In Antihitate oamenii nu mureau la 40 de ani, iar azi mor la 80. Azi nu ai posibilitatea sa traiesti mai mult decat ai fi avut-o in trecut (tot 70-80 de ani), ci doar ai probabilitatea mai mare sa atingi aceasta varsta. Cei mai de succes oameni traiau la fel de mult ca si cei de astazi, insa multi altii mureau in tinerete. De boli, razboaie, violente inutile (dueluri, condamnari la moarte, accidente de munca, asasinate)… nu e de mirare ca aceste cauze odata inlaturate, imediat a bubuit suprapopularea.

Multi oameni considera ca asatzi traiesc si traiesc mai mult si mai bine datorita medicilor, spitalelor, medicamentelor. Insa putem afirma ca medicina a determinat schimbarile sociale sau ca schimbarile sociale s-au reflectat in rezultatele atribuite pe nedrept medicinei?

The study of the evolution of disease patterns provides evidence that during the last century doctors have affected epidemics no more profoundly than did priests during earlier times. Epidemics came and went, imprecated by both but touched by neither. They are not modified any more decisively by the rituals performed in medical clinics than by those customary at religious shrines. A vast amount of contemporary clinical care is incidental to the curing of disease, but the damage done by medicine to the health of individuals and populations is very significant.

Afirmatii, desigur, insotite de numeroase statistici care ilustreaza evolutia independenta a epidemiilor relativ la demersurile medicale. Astfel, in fiecare epoca au predominat boli specifice grupurilor prevalente de varsta. Afirmatie care nu ar trebui sa surprinda cu nimic… de vreme ce copiii (respectiv tinerii, batranii) sunt majoritari, este cel mai de asteptat ca acestia sa se imbolnaveasca cel mai frecvent.

Prin urmare, in prezent the modern epidemics took over: coronary heart disease, emphysema, bronchitis, obesity, hypertension, cancer (especially of the lungs), arthritis, diabetes, and so-called mental disorders. Dupa cum s-a aratat, astazi se imbolnavesc si mor mai putin copiii si tinerii, dar mult mai mult batranii… deoarece acestia constituie populatia prevalenta. Aceasta ar fi imbucurator pt un cititor tanar… care nu realizeaza faptul ca si el va ajunge sa imbatraneasca.

Insa in realitate nu medicina in particular ci mediul in general dirijeaza aceste evoutii in calitatea vietii: calitatea alimentatiei, a apei de baut si a aerului, corelate cu conditiile socio-politice si mecanismele culturale. Epidemiile majore au fost stopate nu pentru ca toti bolnavii au fost spitalizati, medicamentati si ingrijiti de doctori, ci pentru ca au fost intreprinse masuri pentru prevenirea imbolnavirilor. De catre edili, politicieni, cercetatori, birocrati…

Chiar contraceptia si vaccinarea, metode cvasinonmedicale de o eficienta extraordinara data de simplitate. Nu e nevoie de spitale si tehnologie medicala de ultima generatie sa aplici un prezervativ… si cu dificultate se poate spune ca e nevoie macar de o asistenta sa faca un vaccin. Dar cele mai eficiente masuri profilactice chiar nu au nicio legatura cu medicina: tratarea apei menajere, canalizarea, colectarea gunoiului, sapunul, pasta de dinti, alcoolul, imbunatatirea conditiilor de locuinta, munca, preparare a hranei, vestimentatie.

Bolile din contaminari alimentare nu sunt sub control pt ca toate animalele bolnave au fost depistate si tratate, ci pt ca mancarea este preparata mai sigur, depozitata, ambalata si chiar aditivata. Nu mai zic de trivialul spalat pe maini si spalatul alimentelor (e.g. fructe proaspete). Mucigaiul si mirosul urat nu necesita doctorat in medicina pt a fi identificate. In plus, vegetarianismul este cea mai simpla si antica metoda de prevenire a tutuor imbolnavirilor alimentare.

Oamenii nu mai mor de frig (si boli asociate iernii) pt ca nu mai traiesc in bordeie, case pe pamant, ci in locuinte izolate termic si cu incalzire. In niciun caz pt ca medicina ar fi descoperit vreun remediu impotriva racelii… sau macar vreun vaccin eficient impotriva gripei. In plus, bolile contagioase nu necesita carantina in clinici supermoderne, ci doar evitarea zonelor aglomerate.

Oamenii nu mai mor de foame datorita sporirii eficientei agriculturii, nu pentru ca s-ar fi inventat medicamente care sa vindece malnutritia. O nastere ferita de incidente nu necesita cezariana si spitalizare (de cate ori nu am vazut la televizor bebelusi morti in maternitatile romanesti?), ci o amarata de moasa si conditii cat de cat sterile. Ciuma neagra ar fi putut evita decimarea Europei medievale (ce decimare, ca au murit jumate din populatia totala)… daca acestia se luau dupa arabi sa construisca veceuri.

Cu banii de pe cercetarile cu celule stem, ADN de cimpanzeu, clonari de oi, fertilizari in vitro, implanturi de silicon, viagra… s-ar putea lejer rezolva problema celor 2.5 miliarde de oameni care n-au acces la salubritate!

Un interesant articol din Forbes, intitulat Cele mai scumpe boli ilustreaza principalele cheltuieli medicale ale SUA, in valoare de 1.7 trilioane de dolari anual. Incheiat cu concluzia: „The U.S. could theoretically send one-third of the health care workforce to Africa and improve the health of both continents.”

Medicina se lauda, pe nedrept, cu eliminarea a numeroase cauze ale mortalitatii infantile… insa astazi diareea omoara anual 1.5 milioane de copii sub 5 ani. Tratamentul evident ca nu necesita spitalizare in clinici supermoderne, ci simpla administrare a unor suplimente alimentare.

Pneumonia, eradicata cum e ea, inca mai afecteaza 450 milioane de oameni anual! Este si principala responsbila pentru mortalitatea infantila, cu 1.6 milioane de copii anual. Iarasi, o boala preventibila prin amarata de administrare a unui vaccin, nu prin transplante si grefe.

95% din victime se afla in tarile subdezvoltate. Intre timp, tarile dezvoltate, cu tehnologie medicala demna de space age, fac operatii cu roboti, peste ocean… 3500 de transplanturi de inima pe an… din totalul de 800.000 de pacienti care il necesita. Si n-am atins nici macar tangential subiectul efectelor nocive ale medicamentelor…

Neither the proportion of doctors in a population nor the clinical tools at their disposal nor the number of hospital beds is a causal factor in the striking changes in over-all patterns of disease. The fact that the doctor population is higher where certain diseases have become rare has nothing to do with the doctors’ ability to control or eliminate them. It simply means that doctors deploy themselves as they like, more so than other professionals, and that they tend to gather where the climate is healthy, where the water is clean, and where people are employed and can pay for their services.

7 Răspunsuri to “Medicina este cel mai mare pericol pentru sanatate”

  1. Culturism said

    Eu unu sunt de parere ca medicina conteaza foarte mult pentru sanatate, deoarece sau descoperit remedii pentru foarte multe boli…

    • Adi said

      Medicina sportiva, desigur🙂
      Care se incadreaza mai mult la fizioterapie… Desi critica din ac articol se refera la `medicina generala` mai mult, adica individuala si de familie…

  2. Gili said

    Argumentatia ta e bazata pe speculatie si cusuta cu ata alba….Din cauza este durata medie de viata in Romania mai mica decat in Germania? De foame, razboaie sau violentele?

    • Adi said

      Saracie, lipsa de educatie, mancare proasta, lifestyle etc.
      Insa si romanii, si germanii o duc jalnic la poluare (urbana in special pt Ro) si stress.

  3. Gili said

    Cu toate astea, daca suferi de vreo boala grava, un control si tratament corespunzator asigura o probabilitate de a trai in continuare considerabila.
    Sunt pacienti in stare aproape legume, care sunt tinuti in clinici cu lunile de zile. Din punct de vedere moral, poate e regretabil ca se face atat de mult efort pentru unii si deloc pentru altii.
    La ora actuala, un batran este mult mai bine ingrijit decat in urma cu 100 de ani. Si consecinta este faptul ca traieste mai mult.

    Ce este cert este faptul ca medicina nu a prelungit durata maxima a vietii. Asta e toata tematica postului tau de fapt…Nu este insa exlcus ca in viitor s-o faca.

    • Adi said

      `daca suferi de vreo boala grava`… sa-i spui asta lu Steve Jobs!

      Ce `calitate` a vietii este aceea ca esti `ingrijit`… cu siguranta ca asta isi doresc toti oamenii… sa isi incheie viata cu cateva zeci de ani de ingrijiri medicale.

      De fapt, medicina a facut mult mai mult rau decat bine. Poate, sa zic, in trecut, pana la industrializarea farmaciei… poate sa nu fi facut mai mult rau decat bine. Dar este evident ca in prezent face mai mult rau decat bine si in viitor va face si mai mult rau!

  4. nempem said

    Adi, esti cel mai genial!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: